Când Dumnezeu nu bate cu bățul…

DNA

După evenimentele anunțate de presă ieri… poate mulți ar crede că sunt satisfăcut, mulțumit și că mă simt răzbunat. Nu sunt. Aflu astăzi că la Universitatea pe care am avut onoarea să o conduc timp de o jumătate de mandat au sosit unele persoane bine cunoscute mie și… nu au plecat cu mâna goală. Interesant! Și eu care credeam că Universitatea este acum spălată și curată după ce a fost prins „șpăgarul” de Epure…

Vedeți, dragii mei, nu știu cum se face că cele două „monumente de integritate” cărora trebuia să li se ridice statuie în opinia proprie și în opinia altora și care, citez, „m-au făcut din pix” (ei bine, nu pot să nu le dau dreptate aici, pentru că m-au făcut; au făcut o… făcătură), acum trec fix prin ce am trecut eu, având exact aceleași acuzații. Sincer, nu mă bucur, din contra…

Ca om ce a suportat o lungă perioadă de timp multe presiuni și multe mizerii nu pot să mă bucur de așa ceva. Această „doctorie” este, farmacologic vorbind, extrem de amară și greu de digerat. S-a observat că mulți devin religioși după un asemenea necaz. Eu am fost și sunt credincios, nu un religios practicant, însă, în astfel de momente, nu pot să nu mă gândesc că Dumnezeu are propriile lui căi de a face dreptate. Dintre atâtea cadre didactice din Universitate, DNA a reținut, pentru motivul pe baza căruia m-a reținut și pe mine, doar două. Fix cele două care au făcut, în 2013, denunțul împotriva mea. Oare este o simplă… coincidență?

PS. Poate, cândva, o să vă povestesc mai multe despre mai mulți…

11 thoughts on “Când Dumnezeu nu bate cu bățul…

  1. Mariana Constantinescu says:

    Este nedrept ! Ca si d -stra am trecut prin momente similare . Stiu ca nu meritam sa mi se intimple asa ceva si asta o spun si acum la 13 ani de la fatidica zi de 23 aprilie 2013.vinerea Mare. Sa stai o luna la beci .si 3 la Poarta Alba ,culminand cu o saptamana la Jilava. Niciodata nu voi putea uita lanturile de la picioarele femeilor din camera ! Am fost in infern !!

  2. Un profesor says:

    Domnule profesor vă mulțumesc pentru că ați ales să rupeți tăcerea, să spuneți lucrurilor pe nume și mai ales pentru că aveți curajul să o faceți. Mărturisesc că inițial urmăream blogul dumneavoastră sporadic, dar pe măsură ce au apărut tot mai multe materiale am început să îl citesc în fiecare zi. Mă bucur că în sfârșit cineva are curajul să spună cu perseverență adevărul, chiar dacă acest adevăr ne mai doare uneori…
    Keep going pentru că sunt convins că aveți foarte multe de spus și dezvăluit… iar eu, ca mulți alții, bia aștept să le citesc… O zi bună

  3. UOC says:

    Buna ziua domnule Profesor si felicitari pentru curajul dumneavoastra! Chiar daca ati trecut printr-o perioada grea, pe care sunt convinsa ca ati depasit-o cu brio, pentru noi, cadrele didactice ale Universitatii Ovidius ramaneti acelasi om de valoare si nu in ultimul rand, cel mai bun Rector din istoria Universitatii. In ciuda faptului ca actuala conducere tine sa umbreasca sau chiar sa ingroape acest aspect, adevarul nu va muri niciodata! Mai mult decat atat, nefiind suficient faptul ca ati fost cu buna stiinta ,,facut” de tandemul Taralunga-Lilios si nu numai, in prezent aveti parte de o alta nedreptate, de aceasta data din partea actualei conduceri a institutiei si anume, accea ca, va ingradesc cu buna stiinta dreptul de a profesa in cadrul universitatii pe care chiar dumneavoastra ati conduso, si intr-un timp anumit scurt ajunsese in primele 5 universitati din tara!Vor zice acum ca, nu EI, ci INSTANTA! Care instanta Domnule Rugina? Ne credeti PROSTI? Nu va pot dori domnule Profesor Epure decat multa sanatate, succes in activitatile pe care le intreprindeti si sa va intoarceti cat mai repede la Universitate! Avem nevoie de dumneavoastra pentru a ne putea redresa ca institutie!

  4. Profu says:

    Succes dom.Profesor aveti multi prieteni dar si niste lepre care susotesc pe la colturi………Va vom vota si sustine mereu !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *